Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE) a finalizat proiectul Dialog social pentru un județ „verde”, cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014 – 2020, implementat în județul Ilfov în perioada 29 august 2022 – 28 august 2023.
România a obținut o finanțare suplimentară de 1,1 miliarde de euro din Fondul pentru modernizare al UE, bani ce vor fi investiți în noi capacități de producție a energiei electrice din surse regenerabile, în proiecte de încălzire urbană și de infrastructură de gaz, pentru a înlocui energia pe bază de cărbune.
România va primi în total 31,5 miliarde de euro din partea politicii de coeziune în perioada 2021-2027, în cadrul acordului său de parteneriat cu Comisia Europeană pentru promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale a regiunilor sale, precum și a tranziției sale verzi și digitale.
Prim-ministrul britanic, Boris Johnson, a anunțat, marți, un parteneriat de 400 milioane de lire sterline (552 milioane de dolari) cu Bill Gates pentru creșterea investițiilor ecologice în Regatul Unit.
Comisia Europeană a atras 12 miliarde de euro din vânzarea primelor obligațiuni “verzi” în cadrul NextGenerationEU, fondurile urmând să fie utilizate exclusiv pentru realizarea de investiții în proiecte verzi din Uniunea Europeană.
Majorarea estimării de inflație pentru acest an, anunțată recent de BNR, a fost cauzată și de creșterea prețurilor la energia electrică, fenomen produs de accelerarea tranziției către energie verde în cadrul Uniunii Europene, a arătat prim-ministrul Cîțu.
Obiectivul actualului Guvern este o economie competitivă, dar și o economie verde, așa cum s-a stabilit la nivelul Uniunii Europene, dar viteza cu care România va face tranziția către o economie nepoluantă va depinde și de sprijinul Comisiei Europene, a declarat joi premierul Cîțu.
Un grup de lucru din Guvern, bănci, BNR și alte instituții a identificat proiecte verzi ale statului și firmelor de 60 de miliarde de euro în următorii ani, într-o perioadă în care România va trebui să schimbe modul în care produce și consumă energie, arată Florian Neagu, director adjunct al Direcție de stabilitate din BNR. Dacă sunt adoptate mai multe reforme, inclusiv o nouă strategie industrială de aducere a producției de valoare adăugată mare în România, atunci creșterea economică ar putea accelera simțitor. Pe de altă parte, scumpirea certificatelor de poluare cu jumătate față de valoarea curentă ar putea arunca pe pierdere firme care generează aproape jumătate din valoarea adăugată.